ITER: Fuziunea nucleară, energia viitorului

Categoria: Conferinte si Dezbateri

Parteneri:
ITER Editura Humanitas

Unde: Libraria Humanitas de la Cișmigiu (vezi harta)

Bd. Elisabeta nr. 38
București

Programari:

Miercuri 25 sep, 19:00 - 20:30

Schimbările climatice se accelerează în mod dramatic, fenomenul fiind pus în mișcare de emisiile de gaze cu efect de seră, mai ales de dioxidul de carbon (CO2) generat prin arderea combustibililor fosili. Dacă vrem să limităm încălzirea globală la un nivel acceptabil trebuie să oprim urgent folosirea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale pentru generarea de energie.

Deși sursele de energie regenerabilă pot reprezenta o parte din soluție, problema tranziției spre o energie curată este departe de a fi rezolvată. Este adevărat că prețul energiei generate de panourile fotovoltaice sau de turbinele eoliene a devenit competitiv cu cel din surse clasice, dar producția rămîne în continuare nesigură. Ce facem noaptea sau cînd nu bate vîntul?

O alternativă reală o reprezintă centralele nucleare căci nu produc gaze cu efect de seră și sînt eficiente. Din păcate, o serie de dezavantaje inerente modului lor de funcționare fac ca o nuclearizare generală a producerii de energie să fie puțin probabilă: combustibilul folosit este greu de găsit, se produc deșeuri radioactive cu timp lung de neutralizare și pot fi deturnate în scopuri militare. Să nu uităm și de un alt factor important: teama, de multe ori nejustificată, a oamenilor față de tehnologia nucleară...

Centralele nucleare actuale funcționează prin fisiunea (spargerea) nucleelor elementelor grele (uraniu, plutoniu, thoriu). Există totuși și un alt tip de mecanism prin care se poate produce energie nucleară: fuziunea.

Reacțiile de fuziune sînt cele prin care se produce energie în Soare și în majoritatea stelelor. Prin unirea (fuzionarea) unor nuclee de elemente ușoare (hidrogen, de exemplu) se poate genera o cantitate colosală de energie. Combustibilul relativ banal (hidrogenul din apă!), siguranța în exploatare și faptul că nu pot fi deturnate în scopuri militare fac ca centralele nucleare bazate pe fuziune să reprezinte o alternativă extrem de interesantă. Mai mult, deșeurile produse se neutralizează rapid, iar reactoarele pur și simplu, nu pot exploda ca centrala de la Cernobîl!

ITER este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale timpurilor noastre, o colaborare internațională lansată în 1985 ce reunește cercetători și ingineri din principalele puteri mondiale pentru a transforma în realitate visul producerii energiei prin fuziune nucleară. Uniunea Europeană este principalul contributor financiar și tehnologic. În cadrul ITER lucrează peste 40 de români, implicați atît în proiectare, construcție, comunicare sau management; șeful de cabinet al directorului general este un român.

De asemeni, oameni de știință din România sînt implicați în diferite proiecte de cercetare legate de ITER.

Efortul științific și ingineresc este enorm: plasma din reactor trebuie să ajungă la 100.000.000 de grade, de cinci ori mai mult decît în centrul Soarelui! Numai reactorul propriu-zis va cîntări peste 5.000 de tone, mai mult decît un vas militar precum fregata Regele Ferdinand!

Reactorul aflat în construcție la ITER, în sudul Franței, este un uriaș Tokamak, o enormă incintă toroidală înconjurată de magneți supraconductori destinați a menține comprimată plasma. Totul are dimensiuni colosale, lucru care crează nenumărate provocări inginerești și logistice căci părțile componente sînt construite pe trei continente și livrate spre asamblare în Franţa. Majoritatea ajung pe mare și parcurg apoi un drum de 104 km ce a fost refăcut special ca să poată suporta greutatea ansamblurilor transportate. Să nu uităm că unele ajung chiar și la 900 de tone!

Ca membră a Uniunii Europene, România este direct implicată în proiect și are acces la know-how-ul dezvoltat de consorțiu:

* peste 40 de români lucrează în acest moment în Franța la ITER
* cercetătorii români au pus la punct o nouă tehnologie destinată a întări peretele reactorului astfel încît acesta să reziste la condițiile extreme la care va fi supus
* diferite companii din România contribuie cu echipamente industriale și materiale.

Vă așteptăm la un duplex ITER - București pentru a afla mai multe despre fuziunea nucleară și despre cum cercetătorii și inginerii români contribuie la proiectarea și construirea viitoarelor centrale care vor produce energie curată.

La dezbatere vor participa:

Ruxandra Pilsiu, din partea departamentului de comunicare al ITER, în direct de la sediul organizației

Dr. Florin Spineanu, cercetător în cadrul Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiație (INFLPR). Cu pregătire în fizică și matematică, Florin și-a obținut doctoratul în fizică din partea Universității din București și este interesat în special de confinarea magnetică a plasmei, dar și de domeniul mai vast, dar înrudit al proceselor turbulente în fluide, cu aplicații directe în modelarea proceselor atmosferice. Din 2009 este reprezentatntul României în comitetul de conducere al Fusion for Energy, organismul European responsabil de construcția ITER.

Gazda dezbaterii va fi Corina Negrea, jurnalist de știință. Corina a absolvit Facultatea de Chimie-Fizică a Universității din București, iar din 1995 este redactor la Radio România Cultural. Cu o experiență de peste două decenii în acest domeniu, a realizat sute de interviuri cu cercetători români şi străini. Din 1998, este corespondentul Radio România la Stockholm la decernarea premiilor Nobel.

Intrarea este liberă.