Staţia spaţială internaţională - l’ISS: quel bilan scientifique?

Categoria: Expozitii

Parteneri:
Institutul Francez

Unde: Institutul Francez (vezi harta)

Bd. Dacia nr. 77
Bucuresti

Programari:

Miercuri 27 sep, 09:30 - 18:30
Joi 28 sep, 09:30 - 18:30
Vineri 29 sep, 09:30 - 16:30
Simbata 30 sep, 09:30 - 15:00

 

Situată pe orbită joasă, la 400 de kilometri de Pământ, Staţia Spaţială Internaţională (ISS) găzduieşte permanent astronauţii din anul 2000.

Thomas Pesquet, cel de-al patrulea francez care rămîne acolo, este responsabil de efectuarea de experimente medicale şi om de ştiinţă. Dincolo de obiectivele tehnologice şi cucerirea spaţiului, ISS permite, în absenţa (aproape totală) a gravitaţiei, să se efectueze experimente imposibile pe Pământ.

Care sînt rezultatele acestor cercetări şi repercusiunile lor terestre? Pentru unii, o evaluare generală pozitivă în diferite discipline - fiziologia umană, ştiinţă materialelor şi fluide - dar în contrast, pentru altii costul colosal al ISS nu pare sa merite.

Biologia, fiziologia, studiul fluidelor şi ştiinţele materialelor sunt disciplinele emblematice ale activităţii desfăşurate în ISS.

Dacă există un domeniu în care relevanţă ISS în cercetare nu provoacă prea multe dezbateri, este fiziologia umană. Şi pentru un motiv întemeiat: cercetarile in acest domeniu ne vor pregăti zboruri îndepărtate cu echipaj, cum ar fi misiunile marţiene.


Concentrarea, inactivitatea fizică, efectul de radiaţie sunt principalii parametri studiaţi.

Consecinţele lipsei greutăţii sunt, într-adevăr, multiple: modificarea densităţii osoase, evoluţia sistemului cardiovascular,etc. Astronauţii sunt obligaţi să efectueze două ore şi jumătate din activitatea fizică zilnică, şase zile pe săptămâna. Şase luni pe ISS, echivalează cu câţiva ani de îmbătrânire pe Pământ: se degradeaza masele osoase, se schimba distribuţia de sînge în corp, spune Thomas Pesquet, astronautul francez. Din fericire, este reversibil!

ISS oferă, de asemenea, condiţii ideale pentru experimentele în fizică fundamentală, fluide şi ştiinţele materialelor: arderea, solidificarea, comportamentul fluidelor complexe, rezistenţă materialelor. Desigur, experimentele de microgravitate pot fi efectuate în timpul zborurilor suborbitale, dar ISS rămâne singură platformă potrivită pentru dispozitive de cercetare de durată medie şi lungă, care necesită prezenţa fiinţelor umane.

Expoziţia este prezentă în Bucureşti prin generozitatea Cité des Sciences et de l’Industrie de Paris.

 

l’ISS : quel bilan scientifique? 

Située en orbite basse, à 400 kilomètres de la Terre, la Station spatiale internationale (ISS) accueille en permanence des astronautes depuis l’an 2000. Quatrième Français à y séjourner, Thomas Pesquet est chargé de mener à bien des expériences à caractère médical et scientifique. Car, au-delà des objectifs technologiques et de conquête spatiale, l’ISS permet, en l’absence (presque totale) de gravité, de réaliser des expériences impossibles sur Terre. Quel bilan dresser de ces recherches et de leurs retombées terrestres ? Pour certains, un bilan globalement positif dans différentes disciplines – physiologie humaine, science des matériaux et des fluides – mais en demi-teinte pour d’autres au regard du coût colossal de l’ISS.

Expositions mis à disposition par la Cité des Sciences et de l’Industrie de Paris.